Istoria tehnologiei informației în organizații
Companiile încep să folosească automatisme și utilaje chiar înainte de sosirea computerelor, de exemplu, la începutul anilor 1900, mașinile erau folosite pentru a organiza oficiul de înregistrare prin carduri comandate și mecanisme de selecție sau pentru a rezuma informații și conturi, cum ar fi Tabularea. sau Mașini de contabilitate.
International Business Machines, IBM, s-a nascut in acest sector: initial vindea sisteme de facturare, care se faceau de mii de ori pe luna; prin urmare existau sisteme de producere a facturilor, dar nu de gestiune: nu se făceau statistici și nu exista loc pentru stocarea unor volume mari de de date.
A metà degli anni 30 e degli anni 40, tre gruppi di lavoro principali lavorano sui calcolatori elettronici programmabili: Alan Turing in Inghilterra, con l’obiettivo di realizzare un sistema di crittazione per scopi bellici, Konrad Zuse in Germania (da alcuni reputato il vero inventore del calcolatore elettronico) e John von Neumann con il team dell’ENIAC in America. Gli americani in particolare hanno avuto il merito, dopo la guerra, di vedere un ruolo dei calcolatori all’interno delle organizzazioni e di introdurli quindi in questi ambienti.
Il concetto di calcolatore programmabile è però antecedente a questo periodo: già nella metà del 1800 Charles Babbage aveva ideato una macchina meccanica per eseguire i calcoli, il “motore differenziale”. Questa macchina era però affetta da problemi meccanici e non venne mai realizzata da Babbage (una produzione secondo i progetti originali venne completata nel 1991, Science Museum in Londra). Babbage progettò in seguito il “motore analitico”, una macchina ancora più complessa, che utilizzava schede perforate, e che era in grado di essere programmata a piacimento. Disponeva di unità aritmetica, controllo di flusso e memoria: era il primo progetto di un calcolatore Turing-completo.
La sfârșitul anilor 50 s-a realizat că computerul putea fi utilizat în afaceri și administrația publică, a cărei organizație suferea de pe urma cantităților enorme de de date. Din cauza costurilor mari, doar organizațiile mari și centrele de cercetare (cum ar fi spațiul) și armata își puteau permite un calculator.
În anii 60, tehnologia informației intră în sfârșit în companii într-un mod larg răspândit și datorită rolului IBM, care dezvoltă primul mainframe, System/360 (1964), menit să aibă o difuzare foarte largă în organizațiile mijlocii/mari din acea perioadă. .
In quell’epoca anche in Italia vi era una produzione di calcolatori elettronici per le organizzazioni, grazie ad Olivetti. Quest’azienda era composta da due gruppi di lavoro: a Pisa s-a realizat proiectarea conceptuală și fizică a utilajului, la Ivrea existând centrul comercial de vânzări și interacțiune cu clientul. Dezvoltarea computerelor, în această eră, a fost o provocare și o aventură, deoarece procesele de dezvoltare nu existau încă care să garanteze crearea de mașini foarte utilizabile.
De-a lungul timpului, aceste tehnologii s-au răspândit și computerul a devenit un mijloc prin care să gestioneze toate informațiile care puteau fi codificate.
Astăzi, comparativ cu acum 40 de ani, informatica s-a schimbat foarte mult. Au existat multe îmbunătățiri de pe vremea cărților perforate, dar, din păcate, au existat și problemele inevitabile rezultate din schimbarea cerută de inovație. În prezent, de fiecare dată când introducem o schimbare trebuie să ne confruntăm cu tehnologiile existente (moștenire), adesea prost documentate sau deloc documentate, prevăzând integrări și timpi de migrare, ciocnindu-se de rezistența utilizatorilor.
În organizația corporativă există un impuls către utilizarea continuă a computerelor din diverse motive. Cele mai presante sunt cantitățile uriașe de de date de a gestiona informații, adesea nestructurate, și nevoia de a efectua calcule repetitive sau complexe.
Share:
Aflați mai multe de la Agenția Web Online
Abonați-vă pentru a primi cele mai recente articole prin e-mail.
